In trecut, in istorie: Isaac Asimov, intre legile roboticii si psihoistorie

Scriitor de mare succes, Isaac Asimov este cunoscut mai ales pentru lucrările sale științifico-fantastice și de popularizare a științei, dar și pentru conceptul de psihoistorie și legi ale roboticii.Cea mai faimoasă lucrare a sa este seria Fundația, combinată cu seria Imperiului Galactic și seria Roboților. Asimov a fost un maestru al stilului science-fiction, alături de Robert A.Heinlein și Arthur C.Clarke și a fost considerat unul dintre membrii "Marelui Trio" al scriitorilor de science-fiction din timpul vieții sale.

Cariera de scriitor

Cariera lui Asimov a început în jurul anului 1940 și a fost dominată de science-fiction. Această perioadă a durat până în anul 1958, după publicarea romanului Soarele gol , urmând ca Asimov să publice cu preponderență literatură non-ficțiune. După 1982, a început cea de-a doua parte a carierei sale în domeniul S.F., cu publicarea romanului Marginea Fundației.

Cele trei legi ale roboticii

În anii 1950, Isaac Asimov a dezvoltat un concept revoluționar pentru acea vreme,definit și în literatura SF și anume: cele trei legi ale roboților. Mare parte din lucrările literare ale lui Asimov au la bază aceste trei legi,create pentru a recomanda parametri clari ai funcționării roboților în scopul de a preveni scăparea acestora de sub controlul omului.

Prima lege este referitoare la siguranța ființei omenești: un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane,sau, prin neintervenție, să permită să i se facă un rău.

A doua lege vizează obediența: un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu prima lege.

A treia lege este legată de autoapărare: un robot trebuie să își protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu prima și a doua lege.

Acțiunea din romanele lui Isaac Asimov a dus la apariția unei legi suplimentare, denumită Legea 0 (zero):Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău umanității sau să permită prin neintervenție ca umanitatea să fie pusă în pericol. Ca o consecință a legii 0, conținutul celorlalte legi se modifică, Legea 0 fiind cea supremă.

Seria Fundația și conceptul de psihoistorie

Asimov a publicat în revista "Astounding Science Fiction" din SUA o serie de povestiri științifico-fantastice, între 1942 și 1950. Patru dintre acestea, împreună cu o secțiune introductivă au devenit cele cinci capitole ale Fundației. Seria Fundația este considerată ca fiind cea mai bună operă a lui Asimov, alături de seria Roboților.

Primul capitol al acestei lucrări conține conceptul de psihoistorie, dezvoltat de către personajul principal Hari Seldon, acesta fiind matematician.Psihoistoria funcționează bazându-se pe principiul conform căruia comportamentul unei mase de oameni poate fi previzibil dacă masa respectivă este foarte mare ca și numar (cum ar fi populația galaxiei care este de aproximativ un cvadrilion de oameni). În accepţiunea lui Asimov, psihoistoria reprezintă o combinaţie între istorie, statistică matematică şi sociologie care are ambiţia de a face predicţii generale asupra comportamentului viitor al marilor mase sociale (în cazul de faţă, Imperiul Galactic).În plan secundar, psihoistoria se bazează pe studiul matematic al reacţiilor conglomeratelor umane ca răspuns la stimulii sociali şi economici, la nivel macro. Aceste observaţii iau forma unor legi statistice care pot avea şi funcţie predictorie. Asimov se bazează pe o lege simplă provenită din teoria cinetică: un observator ar avea dificultăţi în a descrie traiectoria posibilă a unei molecule de gaz, dar cu siguranţă poate estima acţiunea întregii mase a gazului. Astfel, acest concept este aplicat uriaşei populaţii fictive a Imperiului Galactic.

Numele lui Isaac Asimov rămâne o piatră de fundament în literatura S.F. cu un record personal de 477 de cărți publicate. „Voi fi ținut minte pentru Trilogia Fundației și pentru Cele Trei Legi ale Roboticii. Însă pentru ce aș vrea să fiu ținut minte nu este o carte, sau o duzină de cărți. Orice lucru aș fi scris poate fi egalat sau chiar întrecut de către altcineva. Însă totalitatea lucrărilor mele, din punctele de vedere ale cantității, calității și diversității, nu mai poate fi întâlnită la nimeni altcineva. Pentru aceasta vreau să fiu ținut minte." spunea Isaac Asimov.