Oferta pentru cititorii Nemira

Saga Dune revine, dupa o lunga pauza, intr-o noua prezentare: in format hardcover si cu un design nou. Puteti precomanda acum primele doua carti din serie, Dune si Mantuitorul Dunei, cu o reducere de 25%.

Nemira îşi premiază tinerii cititori la Bookfest

Editura Nemira îi invită pe elevi şi studenţi, în perioada 30 mai-3 iunie, la standul propriu, pavilionul C2, de  la Târgul Internaţional de Carte Bookfest, pentru a le premia gustul pentru lectură. Premiul va consta într-o reducere de 35% pentru orice carte cumpărată şi va fi acordată tuturor celor care vor avea la îndemână carnetul de elev sau de student. În plus, ei vor primi o diplomă de premiant Nemira, ca semn de preţuire pentru interesul lor faţă de carte.

Editura Nemira se lansează într-o campanie de încurajare a lecturii în rândul celor tineri, ştiind că plăcerea lecturii trebuie cultivată din vreme. Fiind una dintre editurile care de-a lungul timpului a câştigat foarte mulţi cititori tineri de partea cărţilor, Editura Nemira înţelege că interesul pentru carte nu este întotdeauna susţinut şi de o putere de cumpărare pe măsură. Cei care ar trebui să citească cel mai mult şi care vor forma nucleul tare al cititorilor de mâine nu se bucură întotdeauna de sustinerea pe care o merită.

Nu doar notele contează, CITEŞTE şi Nemira te premiază!

Editura Nemira a venit în întâmpinarea tinerilor an de an cu autori valoroşi şi a încurajat crearea unor adevărate comunităţi în jurul cărţilor. Amintim doar câteva dintre cele mai recente cărţi-fenomen în jurul cărora tinerii au găsit un liant, au creat dezbateri şi le-au recomandat  mai departe prietenilor: trilogia Jocurile foamei a lui Suzanne Collins, saga Cântec de gheaţă şi foc de George R.R. Martin, trilogia Farseer de Robin Hobb sau seriile de autori din cadrul binecunoscutelor colecţii Suspans şi Nautilus. Fiind cel mai celebru brand românesc de science-fiction, Nautilus este un nume deja binecunoscut şi în rândul tinerilor. Cei mai mulţi nu sunt străini de cărţile scriitorilor care formează esenţa SF-ului mondial: Frank Herbert, George R.R. Martin, Philip K. Dick, Orson Scott Card sau Gardner Dozois. Colecţia Suspans, cu peste trei sute de titluri publicate, i-a adus în scenă pe maeştrii desăvârşiţi ai acţiunii, misterului, societăţilor secrete şi ai aventurii: Stephen King, Raymond Khoury, Patricia Cornwell, Dorothy L. Sayers, Ed McBain, Iain Pears, Joel C. Rosenberg, John Sandford, Tonino Benacquista sau Rodica Ojog-Brasoveanu.

Mai mult, Nemira vine la Bookfest şi cu recomandări pentru tinerii cititori. Amintim doar câteva dintre cărţile pline de peripeţii, magie, creaturi fabuloase şi prieteni de încredere pe care Nemira le aduce la Bookfest: Cartea ucenicului vrajitor de Oberon Zell-Ravenheart, Arthur – Regele Tărâmului dintre hotare şi La răscruce de Kevin Crossley-Holland, Dragonul Maiestăţii Sale de Naomi Novik, Pendragon. Faar, oraşul pierdut de D.J.MacHale sau Invidie de Anna Godbersen.

Nemira, plăcerea lecturii!

Lansare de carte-editura RAO,1 iunie,Bookfest

Noutatile editurii RAO

Comenzile se pot face si online.

Din 25 iunie, in toate librariile!

„Otrava de aur: ferma de vipere de la 0 la profit”

Dupa ce anul trecut, in noiembrie, a fost muscat de o vipera in timpul recoltarii veninului, Andrei Tinu, fiul fostului gazetar Dumitru Tinu, isi va lansa pe 31 mai cartea „Otrava de aur: ferma de vipere de la 0 la profit”.

Cartea va prezenta in mod subiectiv cele mai importante informatii despre vipere si cresterea acestora, despre venin si proprietatile lor si,nu in ultimul rand, despre pericolul care se afla in fiecare muscatura a unei vipere. Totodata, se va prezenta si afacerea si profitul care se poate obtine in urma comercializarii "otravii de aur".Prefata aestui volum este semnata de domnul profesor universitar doctor Alexandru T. Bogdan, membru corespondent al Academiei Romane, iar postfata poarta semnatura domnisoarei asistent universitar doctorand Cristina-Angela Preda.

 Evenimentul va avea loc joi, 31 mai 2012, ora 18.00, fiind gazduit de Cafeneaua „La Biblioteca", situata in incinta Universitatii „Titu Maiorescu" (Corp M, parter), Calea Vacaresti nr. 189, Sector 4, Bucuresti. Vor participa personalitati ale lumii academice si politice, precum si cadre didactice si studenti ai institutiei de invatamant superior mentionate mai sus.

Germania il premiaza pe Mircea Cartarescu

Haus der Kulturen der Welt Berlin 2012 va merge anul acesta catre Mircea Cartarescu si traducatorii partii a doua din romanul sau "Orbitor II.Corpul"(Der Körper),conform Agerpres.

Acest premiu se decerneaza anual, incepand cu anul 2009, fiind unul dintre cele mai importante trofee din Germania si urmareste premierea celei mai bune traduceri in limba germana a unei opere beletristice internationale contemporane. Alaturi de romanul lui Cartarescu s-au mai aflat si alte 141 de opere, printre care si titlurile: Jaume Cabré - "Das Schweigen des Sammlers", Nedim Gürsel - "Allahs Töchter", Tom McCarthy - "K", Péter Nádas - "Parallelgeschichten" - si Téa Obreht - "Die Tigerfrau".

Ceremonia de decernare a premiului va avea loc pe 6 iunie la Berlin.  Prozator, poet, eseist, critic literar, publicist, Mircea Cărtărescu a fost premiat, printre altele, de Academia Romana, Uniunea Scriitorilor din Romania si din Republica Moldova, Asociatia Scriitorilor Profesonisti din Romania (ASPRO), Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, Asociatia Editorilor din Romania, precum si de revistele Cuvantul, Ateneu, Flacara, Tomis si Ziarul de Iasi. De asemenea, unele dintre cartile sale au fost decernate si in Franta pentru premiile Medicis, iar Mircea Cartarescu a participat si la targuri de carte prestigioase, precum cele de la Frankfurt,Leipzig, Torino.

Programul Bookfest al editurii Humanitas

 Grupul Humanitas va asteapta la Bookfest cu peste 100 de carti noi, promotii,20 de lansari, 45 de invitati.

 

JOI, 31 mai

16.30
Ovid S. Crohmalniceanu, Amintiri deghizate

Participa: Paul Cornea, Mircea Cartarescu, Ioana Parvulescu, Lidia Bodea
 

17.00
Mircea Cartarescu, Ochiul caprui al dragostei noastre • Levantul (editia 2012)

Participa: Mircea Cartarescu, Ioana Parvulescu, Dan C. Mihailescu, Lidia Bodea

 

VINERI, 1 iunie

17.00
Dinu Pillat, Spectacolul rezonantei. Eseuri, evocari, sinteze

Participa: Monica Pillat, George Ardeleanu, Ioan Stanomir, Anca Ionescu
 

18.00

"Poezia" – o noua colectie la Humanitas Fiction

Ernst Jandl, Cele mai frumoase 100 de poeme

Participa: Denisa Comanescu, Alexandru Al. Sahighian, Gabriel H. Decuble
 

18.30
Michael Solomon, Acasa intre lumi. Romanul lui Ovidiu

Participa: Michael Solomon, Mihnea Gafita, Radu Paraschivescu

 

SAMBATA, 2 iunie

12.30
Neagu Djuvara (coord.), Aromanii. Istorie. Limba. Destin
Neagu Djuvara, Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 si unele amanunte aproape de necrezut, din preajma dramaticei noastre capitulari

Participa: Neagu Djuvara, Catalin Strat
 

13.30
J.M. Coetzee, Tinerete. Scene de viata provinciala

Participa: Nicolae Manolescu, Irina Horea, Cezar Paul Badescu, Denisa Comanescu
 

14.30
Gabriel Liiceanu, Estul naivitatilor noastre. Oare ne putem apara prin cuvinte?

Participa: Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihailescu
 

15.00
Ecaterina Balacioiu-Lovinescu, Scrisori catre Monica
Iulia Vladimirov, Monica Lovinescu in documentele Securitatii, 1949–1989

Participa: Astrid Cambose, Ioana Parvulescu, Iulia Vladimirov, Cristian Vasile, Dan C. Mihailescu
 

15.30
Dan C. Mihailescu, I.L. Caragiale si caligrafia placerii
Serban Cioculescu, Viata lui I.L. Caragiale

Participa: Ioana Parvulescu, Dan C. Mihailescu, Barbu Cioculescu
 

16.00
Intelectuali la cratita. Amintiri culinare si 50 de retete

Participa: Dan C. Mihailescu, Ioana Parvulescu, Radu Paraschivescu
 

16.30
Nicole Krauss, Marea casa

Participa: Alex Stefanescu, Carmen Toader, Andreea Rasuceanu, Denisa Comanescu
 

17.30

"Poezia" – o noua colectie la Humanitas Fiction

Carlos Drummond de Andrade, Masina lumii si alte poeme

Participa: Excelenta Sa Raymundo Santos Rocha Magno, Ambasadorul Braziliei in Romania, Dinu Flamand, Mihai Zamfir, Denisa Comanescu
 

18.30
Marius Chivu, Trei saptamani in Himalaya

Participa: Marius Chivu, Alex Gavan, Vlad Mixich, Lidia Bodea
 

19.00
Justina Irimia, Ultimul tango la Buenos Aires. O metropola exotica pe intelesul tuturor

Participa: Excelenta Sa Claudio Perez Paladino, Ambasadorul Argentinei in Romania, Alex Stefanescu,
Justina Irimia, Radu Paraschivescu
 

19.30
Sega, Namaste. Un roman de aventuri spirituale in India

Participa: Sega, Bogdan Enoiu, director general McCann Erickson, Iustina Croitoru

 

DUMINICA, 3 iunie

13.00
Istoriile mele. Eugen Stancu in dialog cu Lucian Boia
Lucian Boia, Capcanele istoriei (editia a doua, adaugita)

Participa: Adrian Cioroianu, Lucian Boia, Eugen Stancu
 

15.00
Mircea Ivanescu, Cele mai frumoase poezii
Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu in dialog cu Mircea Ivanescu

Participa: Gabriel Liiceanu, Denisa Comanescu
 

16.00

Noi aparitii in seria "Vintage"

Radu Rosetti, Din copilarie. Amintiri
Sarmiza Cretzianu, Cronica Staicului
Nicolae Iorga, Istoria romanilor in chipuri si icoane

Participa: Mihai Dimitrie Sturdza, Barbu Cioculescu, Andrei Pippidi, Anca Ionescu
 

17.00

Noi aparitii in colectia "Raftul Denisei"

Dave Eggers, Opera sfasietoare a unui geniu naucitor
Hong Ying, Concubina din Shanghai
Tash Aw, Harta lumii nevazute
Horace McCoy, Si caii se-mpusca, nu-i asa?
Ernesto Sabato, Tunelul

Participa: Elisabeta Lasconi, Andreea Rasuceanu, Dan Croitoru, Tudora Sandru Mehedinti, Raluca Popescu; moderator: Denisa Comanescu
 

Standul Humanitas se afla in Pavilionul C2 din Complexul Expozitional Romexpo

Noaptea Literaturii Europene la Bucuresti

Pe 30 mai 2012, Institutul Cultural Roman va coordona proiectul "Noaptea Literaturii Europene", iar Fundatia Löwendal va deschide portile pentru acest eveniment. Incepand cu ora 23:00 se vor deschide cartile a peste 50 de autori din Cehia, Franta, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Romania, Spania, Turcia, Ungaria si Valonia-Bruxelles.

 Totodata, in aceeasi seara cu acest eveniment se va deschide si Targul de Carte Bookfest, iar fragmente din diferite opere vor fi citite de numerosi scriitori,traducatori,actori si jurnalisti de marca. Acestor lecturi li se vor adauga si concursuri cu premii in carti. 

Printre numele sonore ale Noptii Literaturii Europene: Julian Barnes in lectura scriitorului, traducatorului si publicistului Radu Paraschivescu; Fernando Pessoa, dar si poetul spaniol Antonio Gamoneda cititi de traducatorul sau in limba romana, poetul Dinu Flamand; polonezii Sławomir Mrożek, Olga Tokarczuk si Andrzej Stasiuk, Ryszard Kapuściński cititi de Matei Martin (Radio Romania Cultural, Dilema veche), Mihaela Dedeoglu (RFI Romania), Luca Niculescu (RFI Romania, Digi 24) si Ion Ionita (Adevarul).

Toate informatiile legate de autori, precum si programul se pot gasi pe aceasta brosura:  http://www.icr.ro/files/items/10234_1_final_23%20mai_brosuraNLE.pdf

Intoarcerea creatorului lui Philip Marlowe

Anul acesta, Editura Nemira va publica o serie de autor dedicata parintelui literaturii politiste, Raymond Chandler, cel care l-a creat pe faimosul detectiv Philip Marlowe.

Considerat intemeietorul roanului politist modern american, Raymond Chandler si-a capatat celebritatea dand nastere unui detectiv faimos, Philip Marlowe. La varsta de 45 de ani, indemnat de sotia lui, acesta ajunge sa se dedice scrisului.

Raymond Chandler a debutat in 1933, cu povestirea „Blackmailers Don't Shoot", publicata in revista "Black Mask". Primul sau roman "Somnul de veci", publicat tot in 1933, l-a adus pe scena de la Hollywood ca scenarist, unde romanul sau a fost ecranizat in 1939. Chandler a marcat istoria literaturii de gen, in ciuda faptului ca nu era un autor prolific. 

Proiectul Editurii Nemira cuprinde patru volume de povestiri politiste. Primul dintre ele este intitulat „Voi astepta" si cuprinde cateva dintre cele mai cunoscute proze scurte ale autorului american: „Usa de bronz", „Marlowe invinge mafia", „Ucigasul din ploaie", „Voi astepta", „Poveste din Poodle Springs".

Pana in prezent, in seria de autor Raymond Chandler de la Nemira au aparut romanele „Play-back", „Adio, iubito", „Sora cea mica", „Fereastra de sus" si „Somnul de veci", romanul „Doamna din lac" fiind in curs de aparitie.

Lansarea cartii:"Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oraş cucereşte lumea"

Joi, 24 mai, ora 19:00 Libraria Bastilia impreuna cu Humanitas Fiction si Purina Gourmet gazduiesc lansarea volumului "Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oraş cucereşte lumea", de Vicki Myron. Invitatii vor fi unii speciai, iar lansarea va fi presarata cu multe surprize. 

Asa ca fie ca iti plac pisicile, fie ca iti place sa citesti, fie ca iubesti pisicile si cartile, te invitam sa descoperi un personaj cu totul si cu totul deosebit: Dewey, Citestemaimulte Carti.

Lansarea cartii "Romanii, un viitor previzibil?"

Pe 22 mai, ora 19:00, in cadrul Librariei Bastilia va avea loc lansarea si dezbaterea cartii lui Dorin Bodea, "Romanii, un viitor previzibil?"

Ce resurse avem noi, românii, şi ce ne limitează? Suntem mai inteligenţi decât alte popoare? La ce aspirăm? Cum ne construim împreună viitorul? Result Development a realizat un studiu psihosociologic pe 1132 romani, iar in functie de rezultate se va discuta despre caracteristicile culturale ale romanilor.

In cadrul lansarii vor vorbi: Cristina Bazavan- jurnalist, blogger, prezentator al emisiunii “Ca-n filme”/ Digi24, Marta Usurelu-antreprenor, redactor şef la revista Biz, Dorin Bodea- Senior Consultant Result Development, doctorand în management, autorul cărţii: Românii, un viitor previzibil?

Literatura si iluzionismul

" De la un iluzionist am invatat cum sa jonglez cu cuvintele", declara K.Schippers, scriitor olandez, care si-a lansat recent la editura Univers cartea "Unde ai fost". 

K.Schippers este un autor versatil: scrie poezii, nuvele,povestiri si eseuri. "Unde ai fost" a castigat Premiul Libris in 2006, iar juriul a denumit acest roman:"punctul culminant al operei atât de complexe a lui Schippers".

Scriitorul olandez, unul dintre fondatorii revistei literare olandeze "Barbarer", isi concentreaza fortele asupra ineditului din viata de zi cu zi, observand cu atentie lumea pana reuseste sa-i ofere prospetime. 

A mai publicat „Mireasa lui Marcel Duchamp", o carte despre artistul care a fost pentru Skippers o adevărată obsesie de-a lungul întregii sale vieţi. Scriitorul a avut legături strânse în anii '70 cu Man Ray, Gabrielle Buffet-Picabia, Nelly van Doesburg şi alte personaje celebre care l-au cunoscut pe Duchamp.

Ultimul său roman, „Magazinul de pălării", este în curs de apariţie la Editura Univers în traducerea Luminiţei Bobu. În 1996, K. Schippers a primit Premiul P.C. Hooft pentru întreaga sa operă.

In trecut, in istorie: John Fowles si postmodernismul britanic

Romancier si eseist englez, John Fowles(1926-2005) a urmat cursurile Universitatii din Edinburgh, obtinand diploma M.A in literatura franceza si germana la Oxford. Este considerat de criticii englezi drept unul dintre reprezentantii principali ai postmodernismului britanic.

John Fowles a dobândit recunoașterea internațională o dată cu apariția primului său roman, "Colecționarul" (1963), al cărui succes de public i-a îngăduit să se dedice în întregime scrisului. A primit de îndată și elogiile criticii, fiind considerat un scriitor cu o forță imaginativă și inovatoare excepțională, reputație pe care următoarele sale romane au confirmat-o: Magicianul (1966; ediție revizuită in 1977), Iubita locotenentului francez (1969), Daniel Martin (1977), Mantissa (1982) etc. Totodata, Fowles a fost un scriitor prolific, pasionat de stiintele naturii, istorie si ocultism, si autor in egala masura de volume de eseuri, nuvele, poezii, traduceri, prefete, cronici literare.

Colecționarul este, cartea de debut a lui John Fowles. Totuși, când începuse a scrie această carte, în 1963, autorul ei își încheiase lucrul la o alta, "Magicianul", aceasta urmând a fi publicată la trei ani după apariția Colecționarului.

 "Nu mă interesează câtuși de puțin să fiu un scriitor faimos... Aș vrea doar să fiu un ins care a contribuit la perpetuarea enorm de dificilului meșteșug de a scrie romane", declara Fowles în 1998, cu ocazia lansării celui mai recent volum de eseuri al său, Găuri de viermi.

Sex, romance si bestselleruri

Scriitorul de romance-uri Jack Carter, nom de plume Celeste D'Arcy, se trezeste din nou intr-un birou de politie din Venice Beach. Se intamplase din nou. Inca o intalnire esuata, inca o posibila consoarta suferise un accident. Si atunci s-a decis: gata cu escapadele sexuale, gata cu aventurile de-o noapte, era gata sa faca orice pentru iubirea adevarata, pentru a gasi o femeie pura, cu care sa-si imparta viata.

Intors in biroul sau in care zaceau ideile viitoarelor bestsellere, Jack porneste in scrierea unui roman nou, in care isi asternea fiecare dorinta si frustrare sexuala, facand dintr-un simplu roman o ploaie de falacari ce se pravalea peste trupul fiecarei cititoare. Numai ca eroul nostru nici nu apuca bine sa o porneasca pe drumul prestabilit de el, ca sora lui, Kate, ii si da planurile peste cap si o trimite pe prietena ei, Molly, proaspat concediata din cauza escapadelor ei sexuale cu colegii de la locul de munca, sa locuiasca cu el o perioada. Cu cerul cazandu-i in cap si trebuind de-acum sa lupte cu dorinta si ispita din cauza celibatului, Jack o accepta pe Molly  in casa lui, nestiind cum vor degenera lucrurile.

Ajunsa in caminul lui Jack, Molly se face comoda de-ndata si,curioasa fiind din fire, intra in vorba cu Jack, dorind sa afle cum anume scria toate acele romance-uri, atat de infalacarate. In scurt timp, cei doi intra intr-un adevarat razboi, intrucat Molly decide sa se faca scriitoare, si isi trimite manuscrisul la aceeasi editura, unde Celeste D'Arcy era considerat erou, romanul lui Molly dandu-i un adevarat K.O. Convietuirea dintre cei doi se transforma intr-un schimb zilnic de replici dure si dorinte ascunse, pentru ca Jack se indragosteste nebuneste de femeia cu parul ravasit si sexy de la etajul casei lui. Dorinta lui devenise mai mare decat scopul pe care si-l propusese, incercand la orice pas sa o prinda pe Molly in bratele sale si sa dea frau oricarei dorinte sexuale arzande, ca mai apoi sa ramana cu ea pentru tot restul vietii.

Doar ca socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ, si astfel in viata lui Jack apare Heather, virgina convinsa, care era de parere ca pentru o casnicie fericita, drumul pana acolo trebuie sa fie presarat cu ghilotine si tunuri, pentru ca puritatea sa ramana neatisna. Jack decide ca ea este femeia perfecta pentru el si,impreuna,pregatesc demersurile pentru a avea o viata linistita impreuna. Doar ca in finalul povestii, refuzat de Heather in pragul casniciei, Jack isi da seama ca o iubeste pe Molly si cu buchetul de flori in mana, se afiseaza in fata casei ei, cerand-o de sotie si marturisindu-i dragostea sa. Astfel, competitia intre cele doua sexe ia sfarsit si invingatori ies atat Jack, celibatarul convins si romantic incurabil, cat si Molly, nimfomana convinsa si o mare scriitoare in devenire.

                                                                             "Sexy si savuros. Lectura obligatorie"

                                                                                                             Washington Post

Nina Killham este una dintre cele mai de succes scriitoare de chick-lit ale momentului, incepandu-si cariera in 2002 cu romanul "How to cook a tart", roman care a facut valva de la aparitie si care a propulsat-o instantaneu la statutul de celebritate. Cel de-al doilea roman "Sex,romance si bestselleruri"(2005), se bucura de acelasi succes formidabil.

Romania in "Lumea Cartii" de la Praga

In perioada 17-20 mai, la Praga are loc cel mai mare eveniment dedicat cartii din Cehia, fiind invitata sa participe si Romania.

Atat Ministerul Culturii si Patrimonului National, cat si Institutul Cultural Roman de la Praga pregatesc peste 50 de evenimente ce se vor desfasura in cadrul Targului International de Carte "Lumea cartii" de la Praga. Temele propuse de catre Targul International sunt "Literatura Marii Negre" si "Banda desenata", iar Romania va fi reprezentata de peste 80 de invitati. 

„În peste 50 de ore de evenimente româneşti, vizitatorii Târgului vor putea auzi limba română, citi cărţi româneşti, discuta cu scriitorii români, vor putea vedea filme şi piese de teatru româneşti, vizita oameni şi locuri din România prin intermediul fotografiei, experimenta meşteşugurile româneşti, dansa pe muzică românească şi vor putea degusta vinurile româneşti. În oferta propusă vizitatorilor Târgului de Carte predomină evenimentele literare: lansări de carte, dezbateri, lecturi de autor şi lecturi scenice. Programul conex cuprinde expoziţii, spectacole de teatru, proiecţii de film, demonstraţii live, artă tradiţională", se arată într-un comunicat al organizatorilor.

La standul naţional al României vor fi expuse ultimele apariţii editoriale din România, din diverse genuri literare şi domenii, precum şi ultimele traduceri din limba română publicate în limba cehă şi slovacă.

Vor avea loc lecturi de autor din operele scriitorilor invitaţi din România: Gabriela Adameşteanu, Ştefan Caraman, Gabriel Chifu, Petru Cimpoeşu, Mircea Dinescu, Florin Lăzărescu etc.

In trecut,in istorie: H.G.Wells si "magia" science-fictionului

Herbert George Wells(n.1866-d.1946), cunoscut drept "parintele genului stiintifico-fantastic",alaturi de Jules Verne, a fost un scriitor englez celebru pentru lucrarile sale SF.

Unele dintre cele mai de seama lucrari ale sale au fost: Masina timpului(opera de debut,avand ca subiect realismul critic), Razboiul lumilor, Omul invizibil, Primii oameni in luna si Insula Doctorului Moreau. Alaturi de romane, Wells a mai publicat nuvele contemporane, istorie si comentarii sociale. Fiind socialist declarat si pacifist, este recunoscut si pentru science-fictionul social, mai tarziu operele sale capatand un aer tot mai politic si didactic. 

Ca o metodă de a se exprima, Wells tindea să schițeze foarte mult. Un loc comun pentru acestă activitate era jurnalul lui și acoperea o varietate de teme, de la politică la comentarii cu privire la contemporanii săi literari și interesele sale romantice.

Principalele lucrari ale lui H.G.Wells sunt:

• non-fictiune: Little wars, O utopie moderna, Noua ordine a lumii etc.
• romane: Primii oameni pe luna, Omul invizibil, In zilele cometei etc.
• povestiri: Oul de cristal, Camera rosie, O poveste a zeilor ce va urma 

O calatorie In Tara lui Dumnezeu

Sala Dalles gazduieste pe 17 mai, ora 19:00, lansarea celui mai recent roman al scriitoarei Tatiana Niculescu Bran,"In Tara lui Dumnezeu"(editura Polirom).

La evenimentul care va avea loc  la Sala Dalles vor fi prezenţi la lansarea romanului „În Ţara lui Dumnezeu" de Tatiana Niculescu Bran, Violeta Barbu, Bianca Burţa-Cernat şi Daniel Cristea Enache, iar actriţa Lia Bugnar va citi un fragment din roman. 

 «„În Ţara lui Dumnezeu" e o poveste între două lumi», spune despre carte regizorul Andrei Şerban, care a realizat un spectacol după un scenariu pornind de la celelalte două romane ale Tatianei Niculescu Bran, „Spovedanie la Tanacu" şi „Nopţile Patriarhului". „Două continente, două rase, două moduri de gândire şi de simţire, două copilării, două moduri de a face politică... Dar şi două feluri de întâlnire cu lumea largă: din afară, prin politică, evenimente şi geografie, şi dinlăuntru, prin emoţie, fineţe sufletească şi inocenţă", adaugă Andrei Şerban.

Pe urmele salbaticiei in Himalaya

Astazi, Libraria Bastilia a gazduit lansarea jurnalului de calatorii “Trei saptamani in Himalaya” al jurnalistului Marius Chivu, implinindu-se chiar un an de la calatoria lui in Nepal, spre trecatoarea Thorung La. Atat Marius Chivu, cat si Gianina Corondan si Vlad Mixich au descris experienta din Himalaya mai mult ca pe o intalnire simpla a omului cu natura, decat ca pe o aventura a unor alpinisti profesionisti.

Cele trei saptamani in Himalya s-au dovedit a fi un simplu vis implinit pentru Marius Chivu si o confruntare cu propriile-i limite,aflandu-se la peste 5000 m altitudine. Totodata, a reprezentat o cunoastere pura a locurilor strabatute: trei tipuri de clima si vegetatie,calatoria pana la baza ghetarului Gangapurna si pana la valea raului Kalindaki-cea mai larga din lume-etc.  ” Himalaya este superba, iar pentru mine experienta a fost grozava pentru ca am fost cu un prieten” a spus Vlad Mixich.

Vernisajul de la finalul lansarii a fost constituit din tablouri ilustrand copii din Nepal, asa cum arata in viata de zi cu zi, copii a caror singura ocupatie era spargerea pietrelor cu un ciocan si asaltarea turistilor pentru a obtine bomboane. “Nepalul este o tara saraca. Sunt oameni din lumea a treia. Acolo am invatat care-i diferenta, practic, dintre saracie si mizerie. La oras, saracia era mizerabila, in schimb sus pe munte, oamenii erau saraci si-atat. Dar acolo, si eu si Marius am invatat un lucru foarte important, vazandu-l si pipaindu-l si stiti ca atunci cand pipai ceva e mai puternic, decat atunci cand il citesti. Acolo am invatat ca saracia si bogatia nu au nicio legatura cu fericirea. Oamenii, copiii pe care i-am vazut,desi sunt foarte saraci, dupa orice standarde ale Romaniei, multi dintre ei erau fericiti”, a mai spus Vlad Mixich.

Asadar, cartea vorbeste despre forta curiozitatii, despre tentatia si placerea de a pleca departe si a-ti testa limitele, despre nevoia de schimbare a obisnuintelor vietii de zi cu zi.

Marius Chivu (n.1978), cronic literar, scriitor, traducator si jurnalist a debutat publicistic cu recenzii literare in anul 2000 in revista Romania literara si editorial cu volumul de poezie Vantureasa de plastic. Din 2005 este redactor-editor la revistele Dilemateca si Dilema Veche, unde tine cronica literara, si colaborator al revistei Elle. 

Carte recomandata de:

Radu Paraschivescu"Cati scriitori, atatea feluri de viata!"

Poate multi dintre noi se intreaba cum ar arata lifestyle-ul unui scriitor. Ce preferinte au acei oameni care creeaza povesti demne de bestseller, ce locuri frecventeaza, daca sunt ca orice alta persoana sau sunt mai sus pe scara sociala etc. Scriitorul Radu Paraschivescu a ales sa ne vorbeasca putin despre lifestyle-ul sau in interviul care urmeaza.

Interviu realizat de Isabell Hobjila

Î:Cum ar arăta o zi din viața unui scriitor?

RP: Așa ca proiecție, nu știu, pentru că sunt câți scriitori, atâtea feluri de viață. Sunt oameni care își compun viața după rețetele lor precise, sunt oameni care funcționeaza cu program și care au între 9:00 si 12:00 scris. Vine,nu vine inspirația ei scriu pentru că așa e formatul zilei. Între 13:00 și 16:00 citit, între 19:00 si 22:00 mers la teatru etc. Sunt alții care procedează haotic, care nu au un format anume al vieții, care se lasă influențați și care profită de conjunctura inspirației, de conjunctura sănătății, de conjunctura serviciului și cred ca mă apropii de această a doua variantă. Eu nu am o zi anume, nu pot să spun că toate zilele la mine arată la fel, pentru că eu nu-mi știu programul peste trei ore. Așa că nu am un tipar al unei zile de viață. Pot să spun că nu trece nicio zi fără să citesc și nu prea cred în scriitorii care scriu fără să citească. Asta este condiția obligatorie pentru mine, și anume că nu trece zi fără citit și trec destul de puține zile fără să scriu. Scriu, e adevărat, mai puțin ceea ce aș vrea și mai mult ceea ce trebuie. Adică trebuie să îmi respect niște contracte pe care le am cu anumite publicații, fie ele ziare sau reviste, trebuie să respect un contract de televiziune și trebuie să-mi formez viața în așa fel încat să-mi aloc timp pentru anumite calupuri de emisiuni TV, pentru presă și abia mai spre seară pentru scris. Mai spre seară teoretic, pentru că eu n-am o ora sau o perioadă din zi anume în care sa scriu. Iarăși, sunt oameni care au fetișul acesta al nopților târzii în care inspirația vine mai repede că se circulă mai ușor prin oraș.Nu. Eu pot să scriu la fel de bine sau la fel de prost. Habar n-am. Asta decide publicul, și la 10 dimineața și la două noaptea. Rezumând, nu am un program anume, iau fiecare zi așa cum este, cred că principala condiție este tonusul și dacă tonusul ăsta plus sănătatea plus seninătatea interioară se întâlnesc atunci sunt premisele pentru o zi în care să las ceva în urmă.

Î: Este greu sau este ușor să aveți în paralel și activitatea de scriitor și cea de jurnalist?

RP: Nu e foarte greu, adică n-aș spune că mă crucific pe altarul mai știu eu cui. Există și oameni de genul acesta care se îndrăgostesc de propriile contururi și care se consideră niște sacrificați. Trebuie să apară și la televizor, trebuie să scrie și acolo și dincolo, viața e un șir lung de corvezi, iar ei sunt niște supliciați care mor pentru o cauză nobilă. Asta mi se pare o mare goangă, o mare năzbâtie, pentru că, în fond, oamenii aceștia au vrut să facă așa ceva. E la fel de mare aberația ca și cea a fotbaliștilor care declară ca ce fac, fac pentru țară. Să ne-nțelegem, fac pentru ei. Le-a plăcut să bată mingea, nu le-a plăcut să facă alte lucruri și atunci din bătutul mingii au scos o meserie extrem de lucrativă. La mine la fel, mi-a plăcut să scriu, mi-a plăcut să citesc , prin urmare am ajuns în situația fericită a  “căsătoriei” dintre plăcere și profesie. Așa că nu consider că e greu, singura problemă pe care o am este cu privire la calendar și la numărul foarte mic de ore pe care le are ziua. Adică dacă ziua ar avea  48 de ore, în loc de 24, ar fii mult mai simpatică situația. Așa însă, trebuie să fac un fel de slalom printre lucrurile de care trebuie să mă ocup, trebuie să le așez într-o ordine a priorităților și ordinea asta se mai schimbă uneori și nu mi se pare extrem de complicat. Mi se pare incitant,  mi se pare nu provocator , ci mi se pare un bun exercițiu de disciplinare a mea ca scriitor. Scriu și articole de ziar, scriu și articole de revistă. Asta îți dă o anumită disciplină, o anumită rigoare a scrisului, ești obligat în presă să funcționezi în convenția unui număr fix de semne și asta te poate antrena pentru cărțile tale în care începi să-ți faci singur liposucții textuale, începi să tai acolo unde simți ca lâncezește fraza, că textul are burtă cum s-ar spune, încerci și reușești mai bine decât înainte să asiguri musculaura optimă a textului și să scrii niște lucruri care să arate mai bine. Una peste alta, nu consider că e o viață complicată, e o viață care te ține în priză, dar decât să lâncezești ca funcționar într-un birou, să fii conțopit la umbra pixului și să fii prizonierul unei condici la sosire și la plecare, eu prefer genul ăsta de viață, în care ziua de lucru poate să înceapă dimineață  la 8 sau poate să înceapă la prânz și se poate termina seara la 7 sau se poate termina noaptea la 3 și jumătate. 

 Î: Cum v-ați descoperit pasiunea pentru scris?

RP:  Foarte mulți dintre noi cochetează  stângaci cu scrisul, foarte mulți dintre noi au scris o poezie de 8 Martie și i-au dedicat-o mamei, foarte mulți dintre noi au scris o compunere și li s-a parut că în compunerea aia deja înmuguresc  germenii unui viitor de mare prozator. Mie mi-a plăcut să scriu de prin liceu, dar nu am avut curaj. Atunci m-am ocupat cu traducerea unor poezii , retroversiune de fapt, poezii românești traduse în engleză, era un exercițiu mai mult de verificare a unor abilități tehnice, decât talent sau altceva. Am scris după aceea un fel de jurnal de armată, armata în mine a lăsat niște răni și niște cicatrice și l-am abandonat pentru că mi s-a părut că e cosmetizat și că nu reprezintă de fapt ceea ce ar trebui să fie și am început să scriu cât de cât organizat și adunat când eram profesor, pe la jumătatea anilor ’80, și când,de fapt, am pus temeiul primului roman pe care l-am scris și pe care l-am publicat.

 

Î: Ca și scriitor, ca și jurnalist mai aveți timp de relaxare, de alte activități?

RP: Prea puțin. Eu nu am viață publică. N-am viață mondenă , n-am așa ceva. Nu tânjesc, adică nu  sunt un ficus de local de cafenea și nu sunt ahtiat după ieșiri. Mă văd cu destul de puțini prieteni și destul de rar și nu sunt un mare consumator de ocazii publice și de mondenități. Condiția de scriitor, teoretic cel puțin și clișeistic, te obligă la o poziție sedentară. Destul de puține răgazuri am. Îmi păstrez, îmi calculez pașii în așa fel încât să-mi rămână 3-4 perioade pe an în care să plec și de obicei plec din țară. Umblu pe coclauri, prin diverse locuri, fără hartă sau ghid, văzând lucruri la întâmplare și lăsându-mă contaminat și pătruns de ceea ce descopăr acolo. Nu sunt un montanian, nu sunt alpinist, nu sunt amator de weekenduri în natură. În weekenduri din păcate sau din fericire, habar n-am, sunt foarte multe meciuri și condiția mea de ziarist și sportiv îmi impune să văd destul de multe dintre ele, pentru că dup-aia pe unele le comentez. Așa că în afara a 3 sau 4 ieșiri pe an, de obicei din țară, viața mea se petrece acasă, la calculator.etc

 

Î: În momentul scrierii unei cărți, aveți o anumită atitudine pe care o adoptați, sunteți mai închis sau mai deschis?
RP: Nu, nu mă schimb. Am pași obligatorii pe care îi presupune  scrierea unei cărți, desigur trebuie să intru într-o transă, dar în condiții optime de funcționare, la fel ca un mecanism, la fel ca o mașină. Nu scriu apăsând pur și simplu pe un buton. Dar nu mă schimb. Deci, nu-mi recompun identitatea și nu am o altă natură în momentul în care scriu, față de celelalte momente dintre cărți. Sunt,în general, același, nu mă izolez, nu ma sigilez, nu-mi place stresul de tip clopot și nu am fantezii  ușor patologice, după părerea mea, de tipul „acum scriu, nimeni nu trebuie să mă dernajeze, nimeni nu trebuie să-mi pună întrebări, nu trebuie să mai văd alte forme de viață, sunt doar eu cu geniul meu și cu ideile mele”. Eu nu cred în așa ceva. Eu cred în omul care scrie cu toți porii deschiși spre lume, spre ce se întâmplă în jur. Sunt un om care scrie cu ochii deschiși și cu urechile ciulite. Nu-mi plac ferecările astea în bibliotecă sau mai știu eu în ce foișor unde nu ajunge nimeni. Sunt exact același: și când scriu și când nu scriu. Dacă vrei să își iasă o carte firească, naturală, tu trebuie să te comporți la rândul tău firesc.

 

Î: Din punctul de vedere al gusturilor, ca să spunem așa, scriitorul este pretențios la anumite lucruri sau își menține condiția de om normal, ca toți ceilalți?

RP: Nici aici nu mă pot absolutiza. A existat multă vreme mitul sau clișeul scriitorului care trebuie să fie gânduros și famenic, să îi ghiorțăie mațele pentru că se hrănește doar cu idei, mânâncă doar oxigen spiritual sau respiră oxigen spiritual și bea ambrozie de la zei. Iarăși, nu cred că a fii scriitor îți induce obligatoriu o formă de sofisticare, de rafinare a tuturor gusturilor. Scritorii, în general, sunt la fel de telurici ca brutarii, pantofarii și agenții comerciali, din punctul meu de vedere. Eu unul așa mă văd. Adică, nu mi-am rafinat preferințele pentru că m-am apucat să citesc și să scriu niște cărți. Dacă sunt pretențios, înseamnă că așa am fost de când mă știu. Am preferințe, am plăceri, dar ele se leagă mai mult de zonele perisabile. Adică, îmi plac anumite mâncăruri, îmi plac dulciurile pe care n-am voie să le mânânc, îmi place cafeaua și mirosurile. Țin la mirosul de pâine proaspătă, de frunze arse, țin la mirosul de ardei copt și la alte câteva mirosuri. Nu țin să mă îmbrac de undeva anume. Pentru mine, firmele sau brandurile vestimentare nu au niciun fel de relevanță. Mă simt mult mai bine într-un tricou, decât într-un costum. Mă simt la fel de bine într-o pereche oarecare de pantofi luați din colț ca într-o pereche de pantofi luați de la nu știu ce firmă. Nu pun preț pe așa ceva. Sigur, nu-mi propun să arăt neglijent, să fiu șleampăt pentru că așa e condiția scriitorului. Dar nu am sofisticarea, rafinamentul și luxurianța de opțiuni a unui om care, scriind, automat urcă dintr-o categorie într-o categorie mult mai aerată , mult superioară, de unde privește spre restul lumii. Pentru mine, astfel de lucruri nu au nicio pondere sau importanță. 

 

Î: Aveți anumiți scriitori preferați?

RP: Da, sigur, asta e inevitabil. Pentru mine, scriitorul în care mă regăsesc, mai mult ca cititor în primul rând, este Julian Barnes. Mi se pare că omul acesta scrie cel mai frumos sau scrie cel mai pe placul meu. Simt că mi se adresează direct. Simt că mi-ar plăcea să fiu ca el. Am o ușoară formă de invidie în momentul în care văd o carte de-a lui . E genul de autor și de literatură care simt că mă rezolvă, mă bucură, mă împlinește. Ăsta ar fi un exemplu. Îmi place Jonathan Coe foarte mult. Îmi place Vargas Llosa. Dar sunt cărți ale lui care mi se par rateuri. O spun cu toată sinceritatea. Îmi place Nick Hornby. E un scriitor ușor de ecranizat, un scriitor care trece , care nu intră în marile bilanțuri literare. E un scriitor care știe să spună povești. Pe mine mă atrag scritorii care știu să povestească. Și aici mai dau un nume care a trecut în ultimele decenii în mare umbră, este vorba de John Fowles, care acum 20,30,40 de ani era una dintre vedetele literaturii mondiale și engleze și care acum e acoperit de uitare. E firesc, pentru că în fiecare an apar zeci, sute de autori noi și atunci lumea se lipește mai degrabă de ei. 

 

Î: Cum priviți înstrăinarea față de lectură a tinerilor, a oamenilor din ziua de astăzi?

RP: Nu știu dacă e o formă neapărat de mediocritate, până la urmă cred că e o formă de a face o opțiune.  Înainte erau mai mulți oameni citiți pentru că nu aveau încotro. Opțiunile erau: citeai, dacă aveai ce, și dacă se lua curentul, ceea ce se întâmpla foarte des, făceai copii sau te culcai devreme. Nu exista concurența televizorului, televizorul însemna două ore de program pe zi și alea două ore nu prea aveai ce să vezi. Acum lucrurile s-au schimbat. Tinerii, o parte dintre ei, nu toți, sunt necitiți fiindcă au avut alte opțiuni, fiindcă nu au crescut într-o casă cu cărți, cu bibliotecă, fiindcă bibliotecile nu prea mai știu să iasă în întâmpinarea tinerilor, pentru că viața curge mult mai repede, pentru că informația o găsești mult mai ușor printr-un click, decât deschizând o carte și pentru că, până la urmă, există și teoria asta, paguboasă după părerea mea, că dacă citești mult ai toate șansele să devii un mare ratat. Și că n-ai nevoie de cărți ca să ajungi cineva în viață. Și uitandu-ne la antimodelele care apar la televizor, atunci judecata are temei, pentru că poponeț și mai știu eu cine Gina Pistol nu-s oameni de bibliotecă. Sunt niște oameni cu bani, dar care și-au făcut banii făcând abstracție de cărți. Cărțile sunt bune din foarte multe puncte de vedere. Sunt la fel de bune ca duș.  Adică, dacă ai grijă să te speli pe cap sau pe mâini, la fel de bine trebuie să te speli și pe minte. Pe de altă parte, cartea îți oferă un lux pe care turismul nu ți-l oferă. Câte excursii  poți să faci pe an? În funcție de buget și de timpul liber, faci două, faci trei, dar mai mult de patru nu faci. Unii nu fac niciuna. Pe când cărțile îți oferă excursii nelimitate. Fiecare carte este o lume.