Saga Dune revine,
dupa o lunga pauza, intr-o noua prezentare: in format hardcover si cu
un design nou. Puteti precomanda acum primele doua carti din serie, Dune si Mantuitorul Dunei, cu o reducere de 25%.
joi, 31 mai 2012
Nemira îşi premiază tinerii cititori la Bookfest
Editura Nemira îi
invită pe elevi şi studenţi, în perioada 30 mai-3 iunie, la standul
propriu, pavilionul C2, de la Târgul Internaţional de Carte Bookfest,
pentru a le premia gustul pentru lectură. Premiul va consta într-o
reducere de 35% pentru orice carte cumpărată şi va fi acordată tuturor
celor care vor avea la îndemână carnetul de elev sau de student. În
plus, ei vor primi o diplomă de premiant Nemira, ca semn de preţuire
pentru interesul lor faţă de carte.
Editura Nemira se lansează într-o
campanie de încurajare a lecturii în rândul celor tineri, ştiind că
plăcerea lecturii trebuie cultivată din vreme. Fiind una dintre
editurile care de-a lungul timpului a câştigat foarte mulţi cititori
tineri de partea cărţilor, Editura Nemira înţelege că interesul pentru
carte nu este întotdeauna susţinut şi de o putere de cumpărare pe
măsură. Cei care ar trebui să citească cel mai mult şi care vor forma
nucleul tare al cititorilor de mâine nu se bucură întotdeauna de
sustinerea pe care o merită.
Nu doar notele contează, CITEŞTE şi Nemira te premiază!
Editura Nemira a venit în întâmpinarea tinerilor an de an cu autori
valoroşi şi a încurajat crearea unor adevărate comunităţi în jurul
cărţilor. Amintim doar câteva dintre cele mai recente cărţi-fenomen în
jurul cărora tinerii au găsit un liant, au creat dezbateri şi le-au
recomandat mai departe prietenilor: trilogia Jocurile foamei a lui Suzanne Collins, saga Cântec de gheaţă şi foc de George R.R. Martin, trilogia Farseer de Robin Hobb sau seriile de autori din cadrul binecunoscutelor colecţii Suspans şi Nautilus. Fiind cel mai celebru brand românesc de science-fiction, Nautilus
este un nume deja binecunoscut şi în rândul tinerilor. Cei mai mulţi nu
sunt străini de cărţile scriitorilor care formează esenţa SF-ului
mondial: Frank Herbert, George R.R. Martin, Philip K. Dick, Orson Scott
Card sau Gardner Dozois. Colecţia Suspans, cu peste trei sute
de titluri publicate, i-a adus în scenă pe maeştrii desăvârşiţi ai
acţiunii, misterului, societăţilor secrete şi ai aventurii: Stephen
King, Raymond Khoury, Patricia Cornwell, Dorothy L. Sayers, Ed McBain,
Iain Pears, Joel C. Rosenberg, John Sandford, Tonino Benacquista sau
Rodica Ojog-Brasoveanu.
Mai mult, Nemira vine la Bookfest şi cu recomandări pentru tinerii cititori. Amintim doar câteva dintre cărţile pline de peripeţii, magie, creaturi fabuloase şi prieteni de încredere pe care Nemira le aduce la Bookfest: Cartea ucenicului vrajitor de Oberon Zell-Ravenheart, Arthur – Regele Tărâmului dintre hotare şi La răscruce de Kevin Crossley-Holland, Dragonul Maiestăţii Sale de Naomi Novik, Pendragon. Faar, oraşul pierdut de D.J.MacHale sau Invidie de Anna Godbersen.
Nemira, plăcerea lecturii!
miercuri, 30 mai 2012
„Otrava de aur: ferma de vipere de la 0 la profit”
Dupa ce anul trecut, in noiembrie, a fost muscat de o vipera in timpul recoltarii veninului, Andrei Tinu, fiul fostului gazetar Dumitru Tinu, isi va lansa pe 31 mai cartea „Otrava de aur: ferma de vipere de la 0 la profit”.
Cartea va prezenta in mod subiectiv cele mai importante informatii despre vipere si cresterea acestora, despre venin si proprietatile lor si,nu in ultimul rand, despre pericolul care se afla in fiecare muscatura a unei vipere. Totodata, se va prezenta si afacerea si profitul care se poate obtine in urma comercializarii "otravii de aur".Prefata aestui volum este semnata de domnul profesor universitar doctor
Alexandru T. Bogdan, membru corespondent al Academiei Romane, iar
postfata poarta semnatura domnisoarei asistent universitar doctorand
Cristina-Angela Preda.
Evenimentul va avea loc joi, 31 mai 2012, ora 18.00, fiind gazduit de
Cafeneaua „La Biblioteca", situata in incinta Universitatii „Titu
Maiorescu" (Corp M, parter), Calea Vacaresti nr. 189, Sector 4,
Bucuresti. Vor participa personalitati ale lumii academice si politice,
precum si cadre didactice si studenti ai institutiei de invatamant
superior mentionate mai sus.
marți, 29 mai 2012
Germania il premiaza pe Mircea Cartarescu
Haus der Kulturen der Welt Berlin 2012 va merge anul acesta catre Mircea Cartarescu si traducatorii partii a doua din romanul sau "Orbitor II.Corpul"(Der Körper),conform Agerpres.
Acest premiu se decerneaza anual, incepand cu anul 2009, fiind unul dintre cele mai importante trofee din Germania si urmareste premierea celei mai bune traduceri in limba germana a unei opere beletristice internationale contemporane. Alaturi de romanul lui Cartarescu s-au mai aflat si alte 141 de opere, printre care si titlurile: Jaume Cabré - "Das Schweigen des Sammlers", Nedim Gürsel - "Allahs Töchter", Tom McCarthy - "K", Péter Nádas - "Parallelgeschichten" - si Téa Obreht - "Die Tigerfrau".
Ceremonia de decernare a premiului va avea loc pe 6 iunie la Berlin. Prozator, poet, eseist, critic literar, publicist, Mircea Cărtărescu a fost premiat, printre altele, de Academia Romana, Uniunea Scriitorilor din Romania si din Republica Moldova, Asociatia Scriitorilor Profesonisti din Romania (ASPRO), Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, Asociatia Editorilor din Romania, precum si de revistele Cuvantul, Ateneu, Flacara, Tomis si Ziarul de Iasi. De asemenea, unele dintre cartile sale au fost decernate si in Franta pentru premiile Medicis, iar Mircea Cartarescu a participat si la targuri de carte prestigioase, precum cele de la Frankfurt,Leipzig, Torino.
vineri, 25 mai 2012
Programul Bookfest al editurii Humanitas
Grupul Humanitas va asteapta la Bookfest cu peste 100 de carti noi, promotii,20 de lansari, 45 de invitati.
JOI, 31 mai
16.30
Ovid S. Crohmalniceanu, Amintiri deghizate
Mircea Cartarescu, Ochiul caprui al dragostei noastre • Levantul (editia 2012)
Ovid S. Crohmalniceanu, Amintiri deghizate
Participa: Paul Cornea, Mircea Cartarescu, Ioana Parvulescu, Lidia Bodea
17.00Mircea Cartarescu, Ochiul caprui al dragostei noastre • Levantul (editia 2012)
Participa: Mircea Cartarescu, Ioana Parvulescu, Dan C. Mihailescu, Lidia Bodea
VINERI, 1 iunie
17.00
Dinu Pillat, Spectacolul rezonantei. Eseuri, evocari, sinteze
Michael Solomon, Acasa intre lumi. Romanul lui Ovidiu
Dinu Pillat, Spectacolul rezonantei. Eseuri, evocari, sinteze
Participa: Monica Pillat, George Ardeleanu, Ioan Stanomir, Anca Ionescu
18.00
"Poezia" – o noua colectie la Humanitas Fiction
Ernst Jandl, Cele mai frumoase 100 de poeme
Participa: Denisa Comanescu, Alexandru Al. Sahighian, Gabriel H. Decuble
18.30Michael Solomon, Acasa intre lumi. Romanul lui Ovidiu
Participa: Michael Solomon, Mihnea Gafita, Radu Paraschivescu
SAMBATA, 2 iunie
12.30
Neagu Djuvara (coord.), Aromanii. Istorie. Limba. Destin
Neagu Djuvara, Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 si unele amanunte aproape de necrezut, din preajma dramaticei noastre capitulari
J.M. Coetzee, Tinerete. Scene de viata provinciala
Gabriel Liiceanu, Estul naivitatilor noastre. Oare ne putem apara prin cuvinte?
Ecaterina Balacioiu-Lovinescu, Scrisori catre Monica
Iulia Vladimirov, Monica Lovinescu in documentele Securitatii, 1949–1989
Dan C. Mihailescu, I.L. Caragiale si caligrafia placerii
Serban Cioculescu, Viata lui I.L. Caragiale
Intelectuali la cratita. Amintiri culinare si 50 de retete
Nicole Krauss, Marea casa
Marius Chivu, Trei saptamani in Himalaya
Justina Irimia, Ultimul tango la Buenos Aires. O metropola exotica pe intelesul tuturor
Sega, Namaste. Un roman de aventuri spirituale in India
Neagu Djuvara (coord.), Aromanii. Istorie. Limba. Destin
Neagu Djuvara, Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 si unele amanunte aproape de necrezut, din preajma dramaticei noastre capitulari
Participa: Neagu Djuvara, Catalin Strat
13.30J.M. Coetzee, Tinerete. Scene de viata provinciala
Participa: Nicolae Manolescu, Irina Horea, Cezar Paul Badescu, Denisa Comanescu
14.30Gabriel Liiceanu, Estul naivitatilor noastre. Oare ne putem apara prin cuvinte?
Participa: Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihailescu
15.00Ecaterina Balacioiu-Lovinescu, Scrisori catre Monica
Iulia Vladimirov, Monica Lovinescu in documentele Securitatii, 1949–1989
Participa: Astrid Cambose, Ioana Parvulescu, Iulia Vladimirov, Cristian Vasile, Dan C. Mihailescu
15.30Dan C. Mihailescu, I.L. Caragiale si caligrafia placerii
Serban Cioculescu, Viata lui I.L. Caragiale
Participa: Ioana Parvulescu, Dan C. Mihailescu, Barbu Cioculescu
16.00Intelectuali la cratita. Amintiri culinare si 50 de retete
Participa: Dan C. Mihailescu, Ioana Parvulescu, Radu Paraschivescu
16.30Nicole Krauss, Marea casa
Participa: Alex Stefanescu, Carmen Toader, Andreea Rasuceanu, Denisa Comanescu
17.30
"Poezia" – o noua colectie la Humanitas Fiction
Carlos Drummond de Andrade, Masina lumii si alte poeme
Participa:
Excelenta Sa Raymundo Santos Rocha Magno, Ambasadorul Braziliei in
Romania, Dinu Flamand, Mihai Zamfir, Denisa Comanescu
18.30Marius Chivu, Trei saptamani in Himalaya
Participa: Marius Chivu, Alex Gavan, Vlad Mixich, Lidia Bodea
19.00Justina Irimia, Ultimul tango la Buenos Aires. O metropola exotica pe intelesul tuturor
Participa: Excelenta Sa Claudio Perez Paladino, Ambasadorul Argentinei in Romania, Alex Stefanescu,
Justina Irimia, Radu Paraschivescu
19.30Justina Irimia, Radu Paraschivescu
Sega, Namaste. Un roman de aventuri spirituale in India
Participa: Sega, Bogdan Enoiu, director general McCann Erickson, Iustina Croitoru
DUMINICA, 3 iunie
13.00
Istoriile mele. Eugen Stancu in dialog cu Lucian Boia
Lucian Boia, Capcanele istoriei (editia a doua, adaugita)
Mircea Ivanescu, Cele mai frumoase poezii
Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu in dialog cu Mircea Ivanescu
Sarmiza Cretzianu, Cronica Staicului
Nicolae Iorga, Istoria romanilor in chipuri si icoane
Hong Ying, Concubina din Shanghai
Tash Aw, Harta lumii nevazute
Horace McCoy, Si caii se-mpusca, nu-i asa?
Ernesto Sabato, Tunelul
Istoriile mele. Eugen Stancu in dialog cu Lucian Boia
Lucian Boia, Capcanele istoriei (editia a doua, adaugita)
Participa: Adrian Cioroianu, Lucian Boia, Eugen Stancu
15.00Mircea Ivanescu, Cele mai frumoase poezii
Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu in dialog cu Mircea Ivanescu
Participa: Gabriel Liiceanu, Denisa Comanescu
16.00
Noi aparitii in seria "Vintage"
Radu Rosetti, Din copilarie. AmintiriSarmiza Cretzianu, Cronica Staicului
Nicolae Iorga, Istoria romanilor in chipuri si icoane
Participa: Mihai Dimitrie Sturdza, Barbu Cioculescu, Andrei Pippidi, Anca Ionescu
17.00
Noi aparitii in colectia "Raftul Denisei"
Dave Eggers, Opera sfasietoare a unui geniu naucitorHong Ying, Concubina din Shanghai
Tash Aw, Harta lumii nevazute
Horace McCoy, Si caii se-mpusca, nu-i asa?
Ernesto Sabato, Tunelul
Participa:
Elisabeta Lasconi, Andreea Rasuceanu, Dan Croitoru, Tudora Sandru
Mehedinti, Raluca Popescu; moderator: Denisa Comanescu
Standul Humanitas se afla in Pavilionul C2 din Complexul Expozitional Romexpo
joi, 24 mai 2012
Noaptea Literaturii Europene la Bucuresti
Pe 30 mai 2012, Institutul Cultural Roman va coordona proiectul "Noaptea Literaturii Europene", iar Fundatia Löwendal va deschide portile pentru acest eveniment. Incepand cu ora 23:00 se vor deschide cartile a peste 50 de autori din Cehia, Franta, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Romania, Spania, Turcia, Ungaria si Valonia-Bruxelles.
Totodata, in aceeasi seara cu acest eveniment se va deschide si Targul de Carte Bookfest, iar fragmente din diferite opere vor fi citite de numerosi scriitori,traducatori,actori si jurnalisti de marca. Acestor lecturi li se vor adauga si concursuri cu premii in carti.
Printre numele sonore ale Noptii Literaturii Europene: Julian Barnes in
lectura scriitorului, traducatorului si publicistului Radu
Paraschivescu; Fernando Pessoa, dar si poetul spaniol Antonio Gamoneda
cititi de traducatorul sau in limba romana, poetul Dinu Flamand;
polonezii Sławomir Mrożek, Olga Tokarczuk si Andrzej Stasiuk, Ryszard
Kapuściński cititi de Matei Martin (Radio Romania Cultural, Dilema
veche), Mihaela Dedeoglu (RFI Romania), Luca Niculescu (RFI Romania,
Digi 24) si Ion Ionita (Adevarul).
Toate informatiile legate de autori, precum si programul se pot gasi pe aceasta brosura: http://www.icr.ro/files/items/10234_1_final_23%20mai_brosuraNLE.pdf
miercuri, 23 mai 2012
Intoarcerea creatorului lui Philip Marlowe
Anul acesta, Editura Nemira va publica o serie de autor dedicata parintelui literaturii politiste, Raymond Chandler, cel care l-a creat pe faimosul detectiv Philip Marlowe.
Considerat intemeietorul roanului politist modern american, Raymond Chandler si-a capatat celebritatea dand nastere unui detectiv faimos, Philip Marlowe. La varsta de 45 de ani, indemnat de sotia lui, acesta ajunge sa se dedice scrisului.
Raymond Chandler a debutat in 1933, cu povestirea „Blackmailers Don't Shoot", publicata in revista "Black Mask". Primul sau roman "Somnul de veci", publicat tot in 1933, l-a adus pe scena de la Hollywood ca scenarist, unde romanul sau a fost ecranizat in 1939. Chandler a marcat istoria literaturii de gen, in ciuda faptului ca nu era un autor prolific.
Proiectul Editurii Nemira cuprinde patru volume de povestiri
politiste. Primul dintre ele este intitulat „Voi astepta" si cuprinde
cateva dintre cele mai cunoscute proze scurte ale autorului american:
„Usa de bronz", „Marlowe invinge mafia", „Ucigasul din ploaie", „Voi
astepta", „Poveste din Poodle Springs".
Pana in prezent, in seria de autor Raymond Chandler de la Nemira au
aparut romanele „Play-back", „Adio, iubito", „Sora cea mica",
„Fereastra de sus" si „Somnul de veci", romanul „Doamna din lac" fiind in curs de aparitie.
Lansarea cartii:"Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oraş cucereşte lumea"
Joi, 24 mai, ora 19:00 Libraria Bastilia impreuna cu Humanitas Fiction si Purina Gourmet gazduiesc lansarea volumului "Dewey. Pisoiul din biblioteca unui mic oraş cucereşte lumea", de Vicki Myron. Invitatii vor fi unii speciai, iar lansarea va fi presarata cu multe surprize.
Asa ca fie ca iti plac pisicile, fie ca iti place sa citesti, fie ca iubesti
pisicile si cartile, te invitam sa descoperi un personaj cu totul si cu
totul deosebit: Dewey, Citestemaimulte Carti.
luni, 21 mai 2012
Lansarea cartii "Romanii, un viitor previzibil?"
Pe 22 mai, ora 19:00, in cadrul Librariei Bastilia va avea loc lansarea si dezbaterea cartii lui Dorin Bodea, "Romanii, un viitor previzibil?"
Ce resurse avem noi, românii, şi ce ne limitează? Suntem mai inteligenţi
decât alte popoare? La ce aspirăm? Cum ne construim împreună viitorul? Result Development a realizat un studiu psihosociologic pe 1132 romani, iar in functie de rezultate se va discuta despre caracteristicile culturale ale romanilor.
In cadrul lansarii vor vorbi: Cristina Bazavan- jurnalist, blogger, prezentator al emisiunii “Ca-n filme”/ Digi24, Marta Usurelu-antreprenor, redactor şef la revista Biz, Dorin Bodea- Senior Consultant Result Development, doctorand în management, autorul cărţii: Românii, un viitor previzibil?
Literatura si iluzionismul
" De la un iluzionist am invatat cum sa jonglez cu cuvintele", declara K.Schippers, scriitor olandez, care si-a lansat recent la editura Univers cartea "Unde ai fost".
K.Schippers este un autor versatil: scrie poezii, nuvele,povestiri si eseuri. "Unde ai fost" a castigat Premiul Libris in 2006, iar juriul a denumit acest roman:"punctul culminant al operei atât de complexe a lui Schippers".
Scriitorul olandez, unul dintre fondatorii revistei literare olandeze "Barbarer", isi concentreaza fortele asupra ineditului din viata de zi cu zi, observand cu atentie lumea pana reuseste sa-i ofere prospetime.
A mai publicat „Mireasa lui Marcel Duchamp", o carte despre artistul
care a fost pentru Skippers o adevărată obsesie de-a lungul întregii
sale vieţi. Scriitorul a avut legături strânse în anii '70 cu Man Ray,
Gabrielle Buffet-Picabia, Nelly van Doesburg şi alte personaje celebre
care l-au cunoscut pe Duchamp.
Ultimul său roman, „Magazinul de pălării", este în curs de apariţie
la Editura Univers în traducerea Luminiţei Bobu. În 1996, K. Schippers a
primit Premiul P.C. Hooft pentru întreaga sa operă.
duminică, 20 mai 2012
In trecut, in istorie: John Fowles si postmodernismul britanic
Romancier si eseist englez, John Fowles(1926-2005) a urmat cursurile Universitatii din Edinburgh, obtinand diploma M.A in literatura franceza si germana la Oxford. Este considerat de criticii englezi drept unul dintre reprezentantii principali ai postmodernismului britanic.
John Fowles a dobândit recunoașterea internațională o dată cu apariția primului său roman, "Colecționarul"
(1963), al cărui succes de public i-a îngăduit să se dedice în
întregime scrisului. A primit de îndată și elogiile criticii, fiind
considerat un scriitor cu o forță imaginativă și inovatoare
excepțională, reputație pe care următoarele sale romane au confirmat-o: Magicianul (1966; ediție revizuită in 1977), Iubita locotenentului francez (1969), Daniel Martin (1977), Mantissa (1982) etc. Totodata, Fowles a fost un scriitor prolific, pasionat de stiintele naturii, istorie si ocultism, si autor in egala masura de volume de eseuri, nuvele, poezii, traduceri, prefete, cronici literare.
Colecționarul este, cartea de debut a lui John Fowles. Totuși, când începuse a scrie această carte, în 1963,
autorul ei își încheiase lucrul la o alta, "Magicianul", aceasta urmând a
fi publicată la trei ani după apariția Colecționarului.
"Nu mă interesează câtuși de puțin să fiu un scriitor faimos... Aș
vrea doar să fiu un ins care a contribuit la perpetuarea enorm de
dificilului meșteșug de a scrie romane", declara Fowles în 1998, cu ocazia lansării celui mai recent volum de eseuri al său, Găuri de viermi.
miercuri, 16 mai 2012
Sex, romance si bestselleruri
Scriitorul de romance-uri Jack Carter, nom de plume Celeste D'Arcy, se trezeste din nou intr-un birou de politie din Venice Beach. Se intamplase din nou. Inca o intalnire esuata, inca o posibila consoarta suferise un accident. Si atunci s-a decis: gata cu escapadele sexuale, gata cu aventurile de-o noapte, era gata sa faca orice pentru iubirea adevarata, pentru a gasi o femeie pura, cu care sa-si imparta viata.
Intors in biroul sau in care zaceau ideile viitoarelor bestsellere, Jack porneste in scrierea unui roman nou, in care isi asternea fiecare dorinta si frustrare sexuala, facand dintr-un simplu roman o ploaie de falacari ce se pravalea peste trupul fiecarei cititoare. Numai ca eroul nostru nici nu apuca bine sa o porneasca pe drumul prestabilit de el, ca sora lui, Kate, ii si da planurile peste cap si o trimite pe prietena ei, Molly, proaspat concediata din cauza escapadelor ei sexuale cu colegii de la locul de munca, sa locuiasca cu el o perioada. Cu cerul cazandu-i in cap si trebuind de-acum sa lupte cu dorinta si ispita din cauza celibatului, Jack o accepta pe Molly in casa lui, nestiind cum vor degenera lucrurile.
Ajunsa in caminul lui Jack, Molly se face comoda de-ndata si,curioasa fiind din fire, intra in vorba cu Jack, dorind sa afle cum anume scria toate acele romance-uri, atat de infalacarate. In scurt timp, cei doi intra intr-un adevarat razboi, intrucat Molly decide sa se faca scriitoare, si isi trimite manuscrisul la aceeasi editura, unde Celeste D'Arcy era considerat erou, romanul lui Molly dandu-i un adevarat K.O. Convietuirea dintre cei doi se transforma intr-un schimb zilnic de replici dure si dorinte ascunse, pentru ca Jack se indragosteste nebuneste de femeia cu parul ravasit si sexy de la etajul casei lui. Dorinta lui devenise mai mare decat scopul pe care si-l propusese, incercand la orice pas sa o prinda pe Molly in bratele sale si sa dea frau oricarei dorinte sexuale arzande, ca mai apoi sa ramana cu ea pentru tot restul vietii.
Doar ca socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ, si astfel in viata lui Jack apare Heather, virgina convinsa, care era de parere ca pentru o casnicie fericita, drumul pana acolo trebuie sa fie presarat cu ghilotine si tunuri, pentru ca puritatea sa ramana neatisna. Jack decide ca ea este femeia perfecta pentru el si,impreuna,pregatesc demersurile pentru a avea o viata linistita impreuna. Doar ca in finalul povestii, refuzat de Heather in pragul casniciei, Jack isi da seama ca o iubeste pe Molly si cu buchetul de flori in mana, se afiseaza in fata casei ei, cerand-o de sotie si marturisindu-i dragostea sa. Astfel, competitia intre cele doua sexe ia sfarsit si invingatori ies atat Jack, celibatarul convins si romantic incurabil, cat si Molly, nimfomana convinsa si o mare scriitoare in devenire.
"Sexy si savuros. Lectura obligatorie"
Washington Post
Nina Killham este una dintre cele mai de succes scriitoare de chick-lit ale momentului, incepandu-si cariera in 2002 cu romanul "How to cook a tart", roman care a facut valva de la aparitie si care a propulsat-o instantaneu la statutul de celebritate. Cel de-al doilea roman "Sex,romance si bestselleruri"(2005), se bucura de acelasi succes formidabil.
marți, 15 mai 2012
Romania in "Lumea Cartii" de la Praga
In perioada 17-20 mai, la Praga are loc cel mai mare eveniment dedicat cartii din Cehia, fiind invitata sa participe si Romania.
Atat Ministerul Culturii si Patrimonului National, cat si Institutul Cultural Roman de la Praga pregatesc peste 50 de evenimente ce se vor desfasura in cadrul Targului International de Carte "Lumea cartii" de la Praga. Temele propuse de catre Targul International sunt "Literatura Marii Negre" si "Banda desenata", iar Romania va fi reprezentata de peste 80 de invitati.
„În peste 50 de ore de evenimente româneşti, vizitatorii Târgului vor
putea auzi limba română, citi cărţi româneşti, discuta cu scriitorii
români, vor putea vedea filme şi piese de teatru româneşti, vizita
oameni şi locuri din România prin intermediul fotografiei, experimenta
meşteşugurile româneşti, dansa pe muzică românească şi vor putea degusta
vinurile româneşti. În oferta propusă vizitatorilor Târgului de Carte
predomină evenimentele literare: lansări de carte, dezbateri, lecturi de
autor şi lecturi scenice. Programul conex cuprinde expoziţii,
spectacole de teatru, proiecţii de film, demonstraţii live, artă
tradiţională", se arată într-un comunicat al organizatorilor.
La standul naţional al României vor fi expuse ultimele apariţii
editoriale din România, din diverse genuri literare şi domenii, precum
şi ultimele traduceri din limba română publicate în limba cehă şi
slovacă.
Vor avea loc lecturi de autor din operele scriitorilor invitaţi din
România: Gabriela Adameşteanu, Ştefan Caraman, Gabriel Chifu, Petru
Cimpoeşu, Mircea Dinescu, Florin Lăzărescu etc. duminică, 13 mai 2012
In trecut,in istorie: H.G.Wells si "magia" science-fictionului
Herbert George Wells(n.1866-d.1946), cunoscut drept "parintele genului stiintifico-fantastic",alaturi de Jules Verne, a fost un scriitor englez celebru pentru lucrarile sale SF.
Unele dintre cele mai de seama lucrari ale sale au fost: Masina timpului(opera de debut,avand ca subiect realismul critic), Razboiul lumilor, Omul invizibil, Primii oameni in luna si Insula Doctorului Moreau. Alaturi de romane, Wells a mai publicat nuvele contemporane, istorie si comentarii sociale. Fiind socialist declarat si pacifist, este recunoscut si pentru science-fictionul social, mai tarziu operele sale capatand un aer tot mai politic si didactic.
Ca o metodă de a se exprima, Wells tindea să schițeze foarte mult. Un
loc comun pentru acestă activitate era jurnalul lui și acoperea o
varietate de teme, de la politică la comentarii cu privire la
contemporanii săi literari și interesele sale romantice.
Principalele lucrari ale lui H.G.Wells sunt:
- non-fictiune: Little wars, O utopie moderna, Noua ordine a lumii etc.
- romane: Primii oameni pe luna, Omul invizibil, In zilele cometei etc.
- povestiri: Oul de cristal, Camera rosie, O poveste a zeilor ce va urma
sâmbătă, 12 mai 2012
O calatorie In Tara lui Dumnezeu
Sala Dalles gazduieste pe 17 mai, ora 19:00, lansarea celui mai recent roman al scriitoarei Tatiana Niculescu Bran,"In Tara lui Dumnezeu"(editura Polirom).
La evenimentul care va avea loc la Sala Dalles vor fi prezenţi la lansarea romanului „În Ţara
lui Dumnezeu" de Tatiana Niculescu Bran, Violeta Barbu, Bianca
Burţa-Cernat şi Daniel Cristea Enache, iar actriţa Lia Bugnar va citi un
fragment din roman.
«„În Ţara lui Dumnezeu" e o poveste între două lumi», spune despre carte
regizorul Andrei Şerban, care a realizat un spectacol după un scenariu
pornind de la celelalte două romane ale Tatianei Niculescu Bran,
„Spovedanie la Tanacu" şi „Nopţile Patriarhului". „Două continente, două
rase, două moduri de gândire şi de simţire, două copilării, două moduri
de a face politică... Dar şi două feluri de întâlnire cu lumea largă:
din afară, prin politică, evenimente şi geografie, şi dinlăuntru, prin
emoţie, fineţe sufletească şi inocenţă", adaugă Andrei Şerban.
joi, 10 mai 2012
Pe urmele salbaticiei in Himalaya
Astazi, Libraria Bastilia a gazduit lansarea jurnalului de
calatorii “Trei saptamani in Himalaya” al jurnalistului Marius Chivu,
implinindu-se chiar un an de la calatoria lui in Nepal, spre trecatoarea
Thorung La. Atat Marius Chivu, cat si Gianina Corondan si Vlad Mixich
au descris experienta din Himalaya mai mult ca pe o intalnire simpla a
omului cu natura, decat ca pe o aventura a unor alpinisti profesionisti.
Cele trei saptamani in Himalya s-au
dovedit a fi un simplu vis implinit pentru Marius Chivu si o confruntare
cu propriile-i limite,aflandu-se la peste 5000 m altitudine. Totodata, a
reprezentat o cunoastere pura a locurilor strabatute: trei tipuri de
clima si vegetatie,calatoria pana la baza ghetarului Gangapurna si pana
la valea raului Kalindaki-cea mai larga din lume-etc. ” Himalaya este
superba, iar pentru mine experienta a fost grozava pentru ca am fost cu
un prieten” a spus Vlad Mixich.
Vernisajul de la finalul lansarii a fost constituit din tablouri
ilustrand copii din Nepal, asa cum arata in viata de zi cu zi, copii a
caror singura ocupatie era spargerea pietrelor cu un ciocan si asaltarea
turistilor pentru a obtine bomboane. “Nepalul este o tara saraca. Sunt
oameni din lumea a treia. Acolo am invatat care-i diferenta, practic,
dintre saracie si mizerie. La oras, saracia era mizerabila, in schimb
sus pe munte, oamenii erau saraci si-atat. Dar acolo, si eu si Marius am
invatat un lucru foarte important, vazandu-l si pipaindu-l si stiti ca
atunci cand pipai ceva e mai puternic, decat atunci cand il citesti.
Acolo am invatat ca saracia si bogatia nu au nicio legatura cu
fericirea. Oamenii, copiii pe care i-am vazut,desi sunt foarte saraci,
dupa orice standarde ale Romaniei, multi dintre ei erau fericiti”, a mai
spus Vlad Mixich.
Asadar, cartea vorbeste despre forta curiozitatii, despre tentatia si
placerea de a pleca departe si a-ti testa limitele, despre nevoia de
schimbare a obisnuintelor vietii de zi cu zi.
Marius Chivu (n.1978), cronic literar, scriitor, traducator
si jurnalist a debutat publicistic cu recenzii literare in anul 2000 in
revista Romania literara si editorial cu volumul de poezie Vantureasa de plastic. Din 2005 este redactor-editor la revistele Dilemateca si Dilema Veche, unde tine cronica literara, si colaborator al revistei Elle.
Carte recomandata de:
miercuri, 9 mai 2012
Radu Paraschivescu"Cati scriitori, atatea feluri de viata!"
Poate multi dintre noi se intreaba cum ar arata lifestyle-ul unui scriitor. Ce preferinte au acei oameni care creeaza povesti demne de bestseller, ce locuri frecventeaza, daca sunt ca orice alta persoana sau sunt mai sus pe scara sociala etc. Scriitorul Radu Paraschivescu a ales sa ne vorbeasca putin despre lifestyle-ul sau in interviul care urmeaza.
Interviu realizat de Isabell Hobjila
Î:Cum ar arăta o zi din viața unui scriitor?
RP: Așa ca proiecție, nu știu, pentru că sunt câți
scriitori, atâtea feluri de viață. Sunt oameni care își compun viața după rețetele
lor precise, sunt oameni care funcționeaza cu program și care au între 9:00 si
12:00 scris. Vine,nu vine inspirația ei scriu pentru că așa e formatul zilei.
Între 13:00 și 16:00 citit, între 19:00 si 22:00 mers la teatru etc. Sunt alții
care procedează haotic, care nu au un format anume al vieții, care se lasă
influențați și care profită de conjunctura inspirației, de conjunctura
sănătății, de conjunctura serviciului și cred ca mă apropii de această a doua
variantă. Eu nu am o zi anume, nu pot să spun că toate zilele la mine arată la
fel, pentru că eu nu-mi știu programul peste trei ore. Așa că nu am un tipar al
unei zile de viață. Pot să spun că nu trece nicio zi fără să citesc și nu prea
cred în scriitorii care scriu fără să citească. Asta este condiția obligatorie pentru
mine, și anume că nu trece zi fără citit și trec destul de puține zile fără să
scriu. Scriu, e adevărat, mai puțin ceea ce aș vrea și mai mult ceea ce
trebuie. Adică trebuie să îmi respect niște contracte pe care le am cu anumite
publicații, fie ele ziare sau reviste, trebuie să respect un contract de
televiziune și trebuie să-mi formez viața în așa fel încat să-mi aloc timp
pentru anumite calupuri de emisiuni TV, pentru presă și abia mai spre seară
pentru scris. Mai spre seară teoretic, pentru că eu n-am o ora sau o perioadă
din zi anume în care sa scriu. Iarăși, sunt oameni care au fetișul acesta al
nopților târzii în care inspirația vine mai repede că se circulă mai ușor prin
oraș.Nu. Eu pot să scriu la fel de bine sau la fel de prost. Habar n-am. Asta
decide publicul, și la 10 dimineața și la două noaptea. Rezumând, nu am un
program anume, iau fiecare zi așa cum este, cred că principala condiție este
tonusul și dacă tonusul ăsta plus sănătatea plus seninătatea interioară se
întâlnesc atunci sunt premisele pentru o zi în care să las ceva în urmă.
Î: Este greu sau este ușor să aveți în paralel și
activitatea de scriitor și cea de jurnalist?
RP: Nu e foarte greu, adică n-aș spune că mă crucific pe
altarul mai știu eu cui. Există și oameni de genul acesta care se îndrăgostesc
de propriile contururi și care se consideră niște sacrificați. Trebuie să apară
și la televizor, trebuie să scrie și acolo și dincolo, viața e un șir lung de
corvezi, iar ei sunt niște supliciați care mor pentru o cauză nobilă. Asta mi
se pare o mare goangă, o mare năzbâtie, pentru că, în fond, oamenii aceștia au
vrut să facă așa ceva. E la fel de mare aberația ca și cea a fotbaliștilor care
declară ca ce fac, fac pentru țară. Să ne-nțelegem, fac pentru ei. Le-a plăcut
să bată mingea, nu le-a plăcut să facă alte lucruri și atunci din bătutul
mingii au scos o meserie extrem de lucrativă. La mine la fel, mi-a plăcut să
scriu, mi-a plăcut să citesc , prin urmare am ajuns în situația fericită a “căsătoriei” dintre plăcere și profesie. Așa
că nu consider că e greu, singura problemă pe care o am este cu privire la
calendar și la numărul foarte mic de ore pe care le are ziua. Adică dacă ziua
ar avea 48 de ore, în loc de 24, ar fii
mult mai simpatică situația. Așa însă, trebuie să fac un fel de slalom printre
lucrurile de care trebuie să mă ocup, trebuie să le așez într-o ordine a
priorităților și ordinea asta se mai schimbă uneori și nu mi se pare extrem de
complicat. Mi se pare incitant, mi se
pare nu provocator , ci mi se pare un bun exercițiu de disciplinare a mea ca
scriitor. Scriu și articole de ziar, scriu și articole de revistă. Asta îți dă
o anumită disciplină, o anumită rigoare a scrisului, ești obligat în presă să
funcționezi în convenția unui număr fix de semne și asta te poate antrena
pentru cărțile tale în care începi să-ți faci singur liposucții textuale,
începi să tai acolo unde simți ca lâncezește fraza, că textul are burtă cum
s-ar spune, încerci și reușești mai bine decât înainte să asiguri musculaura
optimă a textului și să scrii niște lucruri care să arate mai bine. Una peste
alta, nu consider că e o viață complicată, e o viață care te ține în priză, dar
decât să lâncezești ca funcționar într-un birou, să fii conțopit la umbra pixului
și să fii prizonierul unei condici la sosire și la plecare, eu prefer genul
ăsta de viață, în care ziua de lucru poate să înceapă dimineață la 8 sau poate să înceapă la prânz și se
poate termina seara la 7 sau se poate termina noaptea la 3 și jumătate.
Î: Cum v-ați descoperit pasiunea pentru scris?
RP: Foarte mulți dintre noi cochetează stângaci cu scrisul, foarte mulți dintre noi
au scris o poezie de 8 Martie și i-au dedicat-o mamei, foarte mulți dintre noi
au scris o compunere și li s-a parut că în compunerea aia deja înmuguresc germenii unui viitor de mare prozator. Mie
mi-a plăcut să scriu de prin liceu, dar nu am avut curaj. Atunci m-am ocupat cu
traducerea unor poezii , retroversiune de fapt, poezii românești traduse în
engleză, era un exercițiu mai mult de verificare a unor abilități tehnice,
decât talent sau altceva. Am scris după aceea un fel de jurnal de armată,
armata în mine a lăsat niște răni și niște cicatrice și l-am abandonat pentru
că mi s-a părut că e cosmetizat și că nu reprezintă de fapt ceea ce ar trebui
să fie și am început să scriu cât de cât organizat și adunat când eram
profesor, pe la jumătatea anilor ’80, și când,de fapt, am pus temeiul primului
roman pe care l-am scris și pe care l-am publicat.
Î: Ca și scriitor, ca și jurnalist mai aveți timp de
relaxare, de alte activități?
RP: Prea puțin. Eu nu am viață publică. N-am viață mondenă ,
n-am așa ceva. Nu tânjesc, adică nu sunt
un ficus de local de cafenea și nu sunt ahtiat după ieșiri. Mă văd cu destul de
puțini prieteni și destul de rar și nu sunt un mare consumator de ocazii
publice și de mondenități. Condiția de scriitor, teoretic cel puțin și
clișeistic, te obligă la o poziție sedentară. Destul de puține răgazuri am. Îmi
păstrez, îmi calculez pașii în așa fel încât să-mi rămână 3-4 perioade pe an în
care să plec și de obicei plec din țară. Umblu pe coclauri, prin diverse
locuri, fără hartă sau ghid, văzând lucruri la întâmplare și lăsându-mă
contaminat și pătruns de ceea ce descopăr acolo. Nu sunt un montanian, nu sunt
alpinist, nu sunt amator de weekenduri în natură. În weekenduri din păcate sau
din fericire, habar n-am, sunt foarte multe meciuri și condiția mea de ziarist
și sportiv îmi impune să văd destul de multe dintre ele, pentru că dup-aia pe
unele le comentez. Așa că în afara a 3 sau 4 ieșiri pe an, de obicei din țară,
viața mea se petrece acasă, la calculator.etc
Î: În momentul scrierii unei cărți, aveți o anumită
atitudine pe care o adoptați, sunteți mai închis sau mai deschis?
RP: Nu, nu mă schimb. Am pași obligatorii pe care îi presupune scrierea unei cărți, desigur trebuie să intru într-o transă, dar în condiții optime de funcționare, la fel ca un mecanism, la fel ca o mașină. Nu scriu apăsând pur și simplu pe un buton. Dar nu mă schimb. Deci, nu-mi recompun identitatea și nu am o altă natură în momentul în care scriu, față de celelalte momente dintre cărți. Sunt,în general, același, nu mă izolez, nu ma sigilez, nu-mi place stresul de tip clopot și nu am fantezii ușor patologice, după părerea mea, de tipul „acum scriu, nimeni nu trebuie să mă dernajeze, nimeni nu trebuie să-mi pună întrebări, nu trebuie să mai văd alte forme de viață, sunt doar eu cu geniul meu și cu ideile mele”. Eu nu cred în așa ceva. Eu cred în omul care scrie cu toți porii deschiși spre lume, spre ce se întâmplă în jur. Sunt un om care scrie cu ochii deschiși și cu urechile ciulite. Nu-mi plac ferecările astea în bibliotecă sau mai știu eu în ce foișor unde nu ajunge nimeni. Sunt exact același: și când scriu și când nu scriu. Dacă vrei să își iasă o carte firească, naturală, tu trebuie să te comporți la rândul tău firesc.
RP: Nu, nu mă schimb. Am pași obligatorii pe care îi presupune scrierea unei cărți, desigur trebuie să intru într-o transă, dar în condiții optime de funcționare, la fel ca un mecanism, la fel ca o mașină. Nu scriu apăsând pur și simplu pe un buton. Dar nu mă schimb. Deci, nu-mi recompun identitatea și nu am o altă natură în momentul în care scriu, față de celelalte momente dintre cărți. Sunt,în general, același, nu mă izolez, nu ma sigilez, nu-mi place stresul de tip clopot și nu am fantezii ușor patologice, după părerea mea, de tipul „acum scriu, nimeni nu trebuie să mă dernajeze, nimeni nu trebuie să-mi pună întrebări, nu trebuie să mai văd alte forme de viață, sunt doar eu cu geniul meu și cu ideile mele”. Eu nu cred în așa ceva. Eu cred în omul care scrie cu toți porii deschiși spre lume, spre ce se întâmplă în jur. Sunt un om care scrie cu ochii deschiși și cu urechile ciulite. Nu-mi plac ferecările astea în bibliotecă sau mai știu eu în ce foișor unde nu ajunge nimeni. Sunt exact același: și când scriu și când nu scriu. Dacă vrei să își iasă o carte firească, naturală, tu trebuie să te comporți la rândul tău firesc.
Î: Din punctul de vedere al gusturilor, ca să spunem așa,
scriitorul este pretențios la anumite lucruri sau își menține condiția de om
normal, ca toți ceilalți?
RP: Nici aici nu mă pot absolutiza. A existat multă vreme
mitul sau clișeul scriitorului care trebuie să fie gânduros și famenic, să îi
ghiorțăie mațele pentru că se hrănește doar cu idei, mânâncă doar oxigen
spiritual sau respiră oxigen spiritual și bea ambrozie de la zei. Iarăși, nu
cred că a fii scriitor îți induce obligatoriu o formă de sofisticare, de
rafinare a tuturor gusturilor. Scritorii, în general, sunt la fel de telurici
ca brutarii, pantofarii și agenții comerciali, din punctul meu de vedere. Eu unul
așa mă văd. Adică, nu mi-am rafinat preferințele pentru că m-am apucat să
citesc și să scriu niște cărți. Dacă sunt pretențios, înseamnă că așa am fost
de când mă știu. Am preferințe, am plăceri, dar ele se leagă mai mult de zonele
perisabile. Adică, îmi plac anumite mâncăruri, îmi plac dulciurile pe care n-am
voie să le mânânc, îmi place cafeaua și mirosurile. Țin la mirosul de pâine
proaspătă, de frunze arse, țin la mirosul de ardei copt și la alte câteva
mirosuri. Nu țin să mă îmbrac de undeva anume. Pentru mine, firmele sau
brandurile vestimentare nu au niciun fel de relevanță. Mă simt mult mai bine
într-un tricou, decât într-un costum. Mă simt la fel de bine într-o pereche
oarecare de pantofi luați din colț ca într-o pereche de pantofi luați de la nu
știu ce firmă. Nu pun preț pe așa ceva. Sigur, nu-mi propun să arăt neglijent,
să fiu șleampăt pentru că așa e condiția scriitorului. Dar nu am sofisticarea,
rafinamentul și luxurianța de opțiuni a unui om care, scriind, automat urcă
dintr-o categorie într-o categorie mult mai aerată , mult superioară, de unde
privește spre restul lumii. Pentru mine, astfel de lucruri nu au nicio pondere
sau importanță.
Î: Aveți anumiți scriitori preferați?
RP: Da, sigur, asta e inevitabil. Pentru mine, scriitorul în
care mă regăsesc, mai mult ca cititor în primul rând, este Julian Barnes. Mi se
pare că omul acesta scrie cel mai frumos sau scrie cel mai pe placul meu. Simt
că mi se adresează direct. Simt că mi-ar plăcea să fiu ca el. Am o ușoară formă
de invidie în momentul în care văd o carte de-a lui . E genul de autor și de
literatură care simt că mă rezolvă, mă bucură, mă împlinește. Ăsta ar fi un
exemplu. Îmi place Jonathan Coe foarte mult. Îmi place Vargas Llosa. Dar sunt
cărți ale lui care mi se par rateuri. O spun cu toată sinceritatea. Îmi place
Nick Hornby. E un scriitor ușor de ecranizat, un scriitor care trece , care nu
intră în marile bilanțuri literare. E un scriitor care știe să spună povești.
Pe mine mă atrag scritorii care știu să povestească. Și aici mai dau un nume
care a trecut în ultimele decenii în mare umbră, este vorba de John Fowles,
care acum 20,30,40 de ani era una dintre vedetele literaturii mondiale și
engleze și care acum e acoperit de uitare. E firesc, pentru că în fiecare an
apar zeci, sute de autori noi și atunci lumea se lipește mai degrabă de ei.
Î: Cum priviți înstrăinarea față de lectură a tinerilor, a
oamenilor din ziua de astăzi?
RP: Nu știu dacă e o formă neapărat de mediocritate, până la
urmă cred că e o formă de a face o opțiune.
Înainte erau mai mulți oameni citiți pentru că nu aveau încotro.
Opțiunile erau: citeai, dacă aveai ce, și dacă se lua curentul, ceea ce se
întâmpla foarte des, făceai copii sau te culcai devreme. Nu exista concurența
televizorului, televizorul însemna două ore de program pe zi și alea două ore
nu prea aveai ce să vezi. Acum lucrurile s-au schimbat. Tinerii, o parte dintre
ei, nu toți, sunt necitiți fiindcă au avut alte opțiuni, fiindcă nu au crescut
într-o casă cu cărți, cu bibliotecă, fiindcă bibliotecile nu prea mai știu să
iasă în întâmpinarea tinerilor, pentru că viața curge mult mai repede, pentru
că informația o găsești mult mai ușor printr-un click, decât deschizând o carte
și pentru că, până la urmă, există și teoria asta, paguboasă după părerea mea,
că dacă citești mult ai toate șansele să devii un mare ratat. Și că n-ai nevoie
de cărți ca să ajungi cineva în viață. Și uitandu-ne la antimodelele care apar
la televizor, atunci judecata are temei, pentru că poponeț și mai știu eu cine
Gina Pistol nu-s oameni de bibliotecă. Sunt niște oameni cu bani, dar care
și-au făcut banii făcând abstracție de cărți. Cărțile sunt bune din foarte
multe puncte de vedere. Sunt la fel de bune ca duș. Adică, dacă ai grijă să te speli pe cap sau
pe mâini, la fel de bine trebuie să te speli și pe minte. Pe de altă parte,
cartea îți oferă un lux pe care turismul nu ți-l oferă. Câte excursii poți să faci pe an? În funcție de buget și de
timpul liber, faci două, faci trei, dar mai mult de patru nu faci. Unii nu fac
niciuna. Pe când cărțile îți oferă excursii nelimitate. Fiecare carte este o
lume.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)